Dialèt Bośàc'

'l dialèt l'è la midiśìna
ca la fà bée par regordàs li róbi de 'n bòt

traduci

dall' Italiano al Dialetto Bośàc'


Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.

Consulta la guida

Scrivi qualcosa nel precedente box, clicca su TRADUCI, qui si visualizzerà la traduzione
Racconti

Li rani e chèl rospo d'èn virus

LI RANI E CHÈL ROSPO D'ÈN VIRUS

Ghera 'na olta sü 'nde stà tera da paregi pàart li rani ca li girava giò ndèli pózzi, vargüni par guadagnàs ol lambaròt da vìif e d'òtri a noma par starmbolàa l'acqua e 'l pareva a tüt tranquil e li sbarcava ol lünari, 'mpóo giò e 'mpóo sü da l'acqua.

'Mbèl dì vargòt lè ndac' stòrt, quai rani ià cuminciàat cola tös püsé rauca dol solèt e ol gràgrà l'era bélébée stunàat cal pareva 'n laméet pü che gnàa 'n cànt.

vocabolario

italiano-dialetto / dialetto-italiano (guida)


Scrivi una parola nel precedente box, clicca su CERCA, qui si visualizzerà la traduzione
Poesii

Adünada Alpìi 2023

Adunata Alpini 2023

ADUNÀDA UDINE 2023

 

‘N-sé partìic’ òl dódes de Mac’

par ‘ndàa a Udine àa nùu Bosàc’,

par fàa la sfilada di Alpìi, còl cóor èn fóoch,

‘nsèma a chi chè rùa d’Italia da ògni lóoch.

 

Dói persóni ‘nsèma a nùu li ghéra,

partiidi a bunùra còn la curiéra:

n’Alpin su ‘n-de ‘na scagna a rodéli,

e ‘na bèla fèmma con li stampéli.

 

Còn la scùsa de ‘na cantìna da visitàa,

‘n sé fermàac vìi bianc a scalesàa:

nùu già la lengua me tirava a strùz,

lóor i ghéva amò süc’ òl canarùz!

 

A marènda, su al prùm piàa, bèla fregàda,

còn ‘na scala strécia e stortoiàda:

portàa-su la caruzzìna con su l’Alpìi

la fàc’ culàa òl suàat fin sòta al cupìi!

 

Stèsa fadiga par chèla matèla

fa sù la scala còn la stampèla:

… ma da la bùca de chili dói persóni

mai bestémi àa Signóor ü Madóni!

 

Òl dì dòpo n’òtra giornàda i pùls da fa tremàa,

par visitàa de Aquileia, Basìlica e Foro Romàa:

scali e paseréli stréci, svèrgoli èe ‘mpéni,

ca li te fava pompàa òl sanc ‘n de li véni!

 

E ‘ntàat tùta la gèet la se lamentava,

par la fàm, par la sìit ée par òl tèep ca l‘ fava:

nòma chìi dùu còn li gambi disurdinàdi

sempri li bùchi li ghéva a la giòia sbarlatadi!

 

La domènega de la sfilada, da bèl nöof

mai l’à smès èn münüt da piöof:

ma l’Alpìi ca ‘n mèz a la stràda al sfilava,

còma òl pòor Rizziéri ògni góta ‘l schivava!     1)

 

E ilùra, a pensàa còma ‘sti dùu sfürtunàac’

de frónt a li cumplicaziù i s’è comportàac’,

‘na “denuminaziù de qualità” góo truàat,

tùso èn gran vìi, DOC ù DOCG certificàat :

BIS-ABILI i và ciamàat

… parché li bàli i ghà de cimènt armàat !!!





Rosa alpina

Vocabolo random

tra

prep.

tra

Favole

L'üsignṍl e 'l cucù

L'USIGNOLO E IL CUCULO

L'üsignṍl e 'l cucù

´N dì l' üsignṍl 'l górgóiava pròpi 'n d'en bèl modo par vidìi sé la ğéet i fódes sensìbei ala bèla sùnada dól sò cant.

Quai matéi ca i giügàva par i pràc’ ià cuntinuáat i sóo giṍch sènsa dàch vasiù.

´Nchèla àa´l cucù là ulüut pruàa la sùa óos e là utignìit da lóor mìla batüdi de màa.

Chìi bùu rèdès i grignàva a crépa pèl e i ripéteva vinti òlti chèl alégro cucù, cucù.

Là dìc' ´l cucù al l' üsignṍl: "Te sèntet cóma il sùu dèla mia óos 'l fà piasé a li óregi de stì gióegn?

I preferìs li mei cantàdi a li tòi."

´Nchèla 'na pastorèla la travèrsàva piàn piàa chèla rìva piéna de fiór e ´l cucù 'l pianta ca ilò da cantàa.

La pastorèla la se dégna ca de scoltàa chèl cant nòios.

L'üsignṍl là ricuminciat li sṍi bèli cantadi e la matèla, ciapàda dala belèza de chèl cant la sè comòsa e dai sṍö ṍc’ 'l ghe vegneva giò làgrimi de afeziù.

L'üsignṍl ilùra 'l ghè dìs al cucù: "Te védet quàl ca l'è ól risültàat par chi ca i canta a li ànèmi sensìbeli.

'L me fà pǜsè onóor 'na làgrima dèla s-cèta ca li táati batüdi de màa ca te ghée ricéüut ti."

Proèrbi

Tórt a mì, palàdi a tì.

Torto a me, legnate a te

se üsa dìi

Pödi ca tènt a tüt

non posso badare a tutto

Vócabol

Agrèr

Botticella di legno dove si mantiene e produce l'agra
Stòri

Puncera

I punceràsch ‘na ólta ai maiava i càa.

quanca i sunava li campani par festa la de Puncèra, chi di òtri paes i è schersava iscè:

Betìn, Puzùn e Cincèra,

melìn, melùn, Puncera,

diman la nosa festa,

Trìi cagnìn e ‘n càa.