dall' Italiano al Dialetto Bośàc'
Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.
Mai ca pü carna
Mai ca pü carna
'Na òlta maiàvi càrna pò a pensàa a chìi póor animài mòrc' me sentevi en cólpa, ilùra sóo pasáat ala verdǜra ma àa con chèsta quànca pèli i tartìfoi al me vée la pèl d'òca, sopratǜt quànca tredi la verdǜra, süfrìsi belebée, spès al me vée li làgrimi ai ṍc’, pensée quáat ca i sufrìi li scì-oli tridadi vìvi.
Da 'dùa lè nàsüut òl coronavirus
L’ORIGINE DEL CORONAVIRUS
DA ‘NDÙA L’È NÀSÜUT ÒL CORONAVIRUS
“Pedro, tó stò ròp e vàn
a Wuhàn
e tó-réet anca ‘l Gioàn”
“Òl Gioàn?
Par fàn?”
“Parché ‘nsèma ghée da somnàa
‘na midisina par salvàa
i cünc’ de l’INPS e la mia cadréga,
e la òsa pinsiù ca la sgarzéga:
tranquìi … la cupa nòma i pinsiunàac’
ma tüc’ chi gioègn i vegnarà schivàac’ ! ”
“Ma parché ‘n Cina me da ‘ndàa?”
“L’è par miga fàs ciapàa!
Tanto ‘l mónt sùbet al gira,
e prüma ca ‘l sìes sira
‘sto bèl tòsech al sarà ruàat
‘ndèl nòs paées sgangheràat,
ma nügüu ‘l podarà ‘ndiciàm
e la cólpa a mi ‘mbütàm;
trópi ólti mi ó dic’
ca ‘l sistèma a pic’ a pic’
al saltarà con èn gran bòt
parchè la gèet la scampa tròp,
e chi gioègn ai ga ca òia
da mèt al mónt con tata giòia
rèdes e redésìi come i dìic’ de ‘na màa,
e faggla pü a tiràa a campàa,
anca parché quanda i sarà granc’,
i starà chiló nòma i ‘gnoranc’
parché a l’èster chi bravi i varà
… e sènsa contributi coma ‘s farà?”
Chèsta l’è stacia l’incombènsa
ca ai dùu faturìi de la previdènsa,
al gha dac’ de l’INPS òl Presidènt,
par ‘sto problèma grant e urgènt,
e lóor, par dach a mèet al sciór Boéri
sübet i à ciapàat dói curieri,
miga parché i’era dùu ciöc’
ma par miga da ‘nde l’öc’.
I ghà mès quasi n’àn
Ol Pédro e ‘l Gioàn
a ruàa a Wuhàn …
par ruàa èn chèl gran Paés
ca l’era tüt piée de Cinées,
e sübet i à trac’-fó ‘sta somèza
brüta e cativa: ‘na schifèza!
Da vìla fàcia franca, li pensava
‘sti dói gran crapi de rava,
e sübet i è ‘ndàc’ a l’osterìa
par festegiàa èn alegria:
sushi i se fac’ portàa
‘nsèma a formài e pàa,
‘na butiglia còl busciù,
da bìif giò a strenguiù;
ma quànca òl cameriéer,
al gha portàat, ‘nsèma ai bicéer
anca dùu strani bastuscìi,
al pòst de forchèta e curtilìi,
‘n de n’ato la màa gió ‘n scarsèla
la ghe ‘ndacia a töö la mèla!
Sùbet i l’à saüut òl Xi Jinpin,
(ca l’è véc’ ma miga cretìn …):
“Sa ‘sti chì i ghéva la mèla, 1)
i vée de sücül da chèl paées
ca de flónt a la Sasèla
sta sudisfàc’ e bèl distées;
ma sa i ghéva niént da vènt,
gnè da vènt gnè da clumpàa,
bisogna plopi ca staghi atènt,
par miga fam ‘nciapetàa,
palchè come ólp i è fàls
‘n de chèl paées iscé sulìif:
‘na suposta ‘ tè ‘nfila a sbàls
‘n de chèl post iscé pulìif” 2)
Ma quànca i à mandàac’ a cercàa,
di dùu, l’umbrìa ghéra pü gnàa:
scapàac’ de córsa con èn risciò robàat,
üü che tirava e l’òtro slongàat!
Ma adès la ròba la se fàcia séria:
i düü i s’è pèrs ‘ndèla Sibéria ,
èn mèz ai girasùi de la stèpa scunfinada,
come i soldàac’ al tèep de la ritirada;
da tornàa a cà i à pèrs la sfida,
sensa li nósi scìmi che fa da guida:
i piaìsc’, i ósa, i ciama la mama ...
la mama … la mama … la mama …
con l’ùltem fiàat al sciór Boéri
i ghè ‘ngüra debòt ol cimitéri!
POST SCRIPTUM
Al me scüsi tàat, sciór Boéri
ma disévi miga sül séri;
però l’è ‘n periodo disgraziàat
… e con ti me sóo sfogàat!
NOTE
-
Come ben sappiamo tutti, i Cinesi usano la L al posto della R
-
Pulìif= Purìif: che non plende=prende mai il sole
empadrunìs
(‘mpadrunìs), v.rifl.
impadronirsi
I capriṍi
I CAPRIOLI
I capriṍi
Fiṍl, ti te sée tròp sènsa-pura; ti te córet par i bósch con táata sicϋrezza cóma sé ghe fódes ca li tigri.
Crédem , ghe völ de tignìi i ṍc’ avèrc'. Sé ´l nòś nemìis 'l te vìt ghè ca pǜ negót da fàa, te sée béle chè mòrt.
Iscé 'l parlàva ´n véc’ capriṍl al sò pìscen.
" Càra ´l mè pà, chée ca l'è 'na tigre ?" , al ghà domandat ´l pìscen capriṍl, "Cóma l'è fácia la brǜta bèstia ?"
"Ah, càr ól mè fiṍl, l'è ´l móstro pǜ crǜüf e orèndo ca 'l ghè sìes, i sṍö ṍc’ de fṍöch i spira ca òtro chè tradiméet,
la sùa góla l'è fümènta de sànch; en confrónt l' órs 'l fà ca pùra."
"L'è abòt , l'è abòt , ò capìit e savaróo schivàl", là dìc', e lè 'ndàc' de córsa par i pràc’ e i bósch.
Dòpo pòoch là 'ncuntráat n'animàl mèz piacáat giò 'ndèl' èrba.
'L se quièta, ´l lè squàdra da l' òlt al bàs, 'l ciàpa coràgio e 'l sclama:
"Oibò, l'è ca chèsto l'animàl chèl mà parláat ól mè pà !
Chèsto chiló 'l me pàr táat bèl e vedi ca fümàa ´l sànch ´ndèla sùa bùca, 'nàzi 'l ghà 'n ària graziósa.
I sṍö ṍc’ iè da véra piée de fṍöch ma i ghà ca negót da fàa strimìi. Ah, l'è ca chèsta la tigre", là óśàat con sϋcϋrezza.
La tigre ´l là sentüt e la ghè se batüda sùra de lǜü e 'l sé lè maiàat.
Móràl dela fàola: Duìi ca vìch tròp coràgio de gióentù; stìi atènc' parché ognitáat´ ól velée l'è piacáat sóta chèl ca 'l pàr bèl, bùu e tranquil.
Fiói pìscen, dispiasè pìscen, fiói grànc’, dispiasè grànc’
Figli piccoli, piccoli dispiaceri, figli grandi, dispiaceri grandi
Fii del mont
quanca al finisarà òl fèe de Caspṍc’, òl gràa de Tèi e òl vìi de Pónt, al finirà òl Mónt.