dall' Italiano al Dialetto Bośàc'
Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.
Dùu pòorèc'
Dùu pòoréc'
'L gh'era na òlta, me regordi ca en che tèra, 'na fémna e n'om póorèc'.
I'era iscé póorèc', iscé en miśeria ca i gh'eva ca niént, ma pròpi negót negótento.
Da 'dùa lè nàsüut òl coronavirus
L’ORIGINE DEL CORONAVIRUS
DA ‘NDÙA L’È NÀSÜUT ÒL CORONAVIRUS
“Pedro, tó stò ròp e vàn
a Wuhàn
e tó-réet anca ‘l Gioàn”
“Òl Gioàn?
Par fàn?”
“Parché ‘nsèma ghée da somnàa
‘na midisina par salvàa
i cünc’ de l’INPS e la mia cadréga,
e la òsa pinsiù ca la sgarzéga:
tranquìi … la cupa nòma i pinsiunàac’
ma tüc’ chi gioègn i vegnarà schivàac’ ! ”
“Ma parché ‘n Cina me da ‘ndàa?”
“L’è par miga fàs ciapàa!
Tanto ‘l mónt sùbet al gira,
e prüma ca ‘l sìes sira
‘sto bèl tòsech al sarà ruàat
‘ndèl nòs paées sgangheràat,
ma nügüu ‘l podarà ‘ndiciàm
e la cólpa a mi ‘mbütàm;
trópi ólti mi ó dic’
ca ‘l sistèma a pic’ a pic’
al saltarà con èn gran bòt
parchè la gèet la scampa tròp,
e chi gioègn ai ga ca òia
da mèt al mónt con tata giòia
rèdes e redésìi come i dìic’ de ‘na màa,
e faggla pü a tiràa a campàa,
anca parché quanda i sarà granc’,
i starà chiló nòma i ‘gnoranc’
parché a l’èster chi bravi i varà
… e sènsa contributi coma ‘s farà?”
Chèsta l’è stacia l’incombènsa
ca ai dùu faturìi de la previdènsa,
al gha dac’ de l’INPS òl Presidènt,
par ‘sto problèma grant e urgènt,
e lóor, par dach a mèet al sciór Boéri
sübet i à ciapàat dói curieri,
miga parché i’era dùu ciöc’
ma par miga da ‘nde l’öc’.
I ghà mès quasi n’àn
Ol Pédro e ‘l Gioàn
a ruàa a Wuhàn …
par ruàa èn chèl gran Paés
ca l’era tüt piée de Cinées,
e sübet i à trac’-fó ‘sta somèza
brüta e cativa: ‘na schifèza!
Da vìla fàcia franca, li pensava
‘sti dói gran crapi de rava,
e sübet i è ‘ndàc’ a l’osterìa
par festegiàa èn alegria:
sushi i se fac’ portàa
‘nsèma a formài e pàa,
‘na butiglia còl busciù,
da bìif giò a strenguiù;
ma quànca òl cameriéer,
al gha portàat, ‘nsèma ai bicéer
anca dùu strani bastuscìi,
al pòst de forchèta e curtilìi,
‘n de n’ato la màa gió ‘n scarsèla
la ghe ‘ndacia a töö la mèla!
Sùbet i l’à saüut òl Xi Jinpin,
(ca l’è véc’ ma miga cretìn …):
“Sa ‘sti chì i ghéva la mèla, 1)
i vée de sücül da chèl paées
ca de flónt a la Sasèla
sta sudisfàc’ e bèl distées;
ma sa i ghéva niént da vènt,
gnè da vènt gnè da clumpàa,
bisogna plopi ca staghi atènt,
par miga fam ‘nciapetàa,
palchè come ólp i è fàls
‘n de chèl paées iscé sulìif:
‘na suposta ‘ tè ‘nfila a sbàls
‘n de chèl post iscé pulìif” 2)
Ma quànca i à mandàac’ a cercàa,
di dùu, l’umbrìa ghéra pü gnàa:
scapàac’ de córsa con èn risciò robàat,
üü che tirava e l’òtro slongàat!
Ma adès la ròba la se fàcia séria:
i düü i s’è pèrs ‘ndèla Sibéria ,
èn mèz ai girasùi de la stèpa scunfinada,
come i soldàac’ al tèep de la ritirada;
da tornàa a cà i à pèrs la sfida,
sensa li nósi scìmi che fa da guida:
i piaìsc’, i ósa, i ciama la mama ...
la mama … la mama … la mama …
con l’ùltem fiàat al sciór Boéri
i ghè ‘ngüra debòt ol cimitéri!
POST SCRIPTUM
Al me scüsi tàat, sciór Boéri
ma disévi miga sül séri;
però l’è ‘n periodo disgraziàat
… e con ti me sóo sfogàat!
NOTE
-
Come ben sappiamo tutti, i Cinesi usano la L al posto della R
-
Pulìif= Purìif: che non plende=prende mai il sole
burelèr
s.m.
tagliaboschi (persona che …) – MO
Ol fùlèt
Il folletto
Li mai vìst ol fulèt?
Mi l'ò idǜut 'l fulèt, 'n sera 'ndèl bósch a taiàa légna mi 'l Toni di Ciapèla e 'l poor Mènec di Strecia.
L'era scià sìra e 'n sera réet a tornàa a baita, quànca 'l Mènec 'l se mèt a grignàa:
"Ehi, chée ca´l ghè fòiló?"
Me varda e 'n vìt aprṍöf àla stràda, 'ncrusciulù sùra 'n sàs 'n umìi pìscen, n'eserìi tǜt rós con scià 'n matùchìi de pèza àa chèl tǜt rós.
Al me vardava e'l grignàva, pò 'l se mès a cór trà li piànti, 'n póo 'ndàva e 'n póo 'l tornàva, l'era śvèlt cóma 'n somèlegh.
Dòpo quai atèm l'è 'ndàc' ià dol tǜt.
Ol diréet 'n sè 'ndàc' a cüntagla al preòst ca lè ignüut a binidìi ol pòst.
A chi de Büst e Galaráa ...
A quelli di Busto e Gallarate stringi la mano e lasciali perdere
Òl preost malat
Òl preost al stava maal, ilura l’a ciamat òl sacrista e ‘l gha dic’
-domenega van sü 'ndel pülpet e te ghe ciamet giò:
òl prevet l’è malat,
la domenega che vée l’è san Pedro e Palo,
sabèt al se spósa òl tal e la tala,
sa se va ca a mesa 'ntáat ca l prevet l’è malat l’è ca pecat,
sa vargü i a pers en pach a i pö 'ndàa en sacrestia a ritiral.
Òl Scrista la fac’ en páo de cunfüsiù e l’a dic’ giò dal pülpet:
-òl prevet l’è malat e l’è ca pecat
-sabet al se sposa san Pietro e Paolo,
-domenega l’è la festa del tal e dela tala,
-sa se va ca a mesa al ghe en pach da ritiràa en sacrestia.