Dialèt Bośàc'

'l dialèt l'è la midiśìna
ca la fà bée par regordàs li róbi de 'n bòt

traduci

dall' Italiano al Dialetto Bośàc'


Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.

Consulta la guida

Scrivi qualcosa nel precedente box, clicca su TRADUCI, qui si visualizzerà la traduzione
Racconti

La Nutèla

La Nutèla

La mia generaziù l'è crèsuda a pàa e Nutèla

La scopèrta dèl cicòlàat èn boiàca l'è ligàda a Nembro, 'ndùa óo 'ncuntràat par la prǜma òlta chèl piaśé ca'l mà pò compagnàat par ol rèst dèla vìta.

E amò 'ncöö apèna al me dascià l'ocaśiù me laghi ca scapàa chèl dè pudìi negàa èn chèl duls e ǜnech saóor.

La famosa boiàca l'è ca nóma 'na compàgna tacàda ma la pòrta sǜ 'ndèla sùa càrta dol tèep l'àn dèla mia generaziù.

'N sè cuscrìc', crèsuc' e tügnüc' ünìc' par la góla.

vocabolario

italiano-dialetto / dialetto-italiano (guida)


Scrivi una parola nel precedente box, clicca su CERCA, qui si visualizzerà la traduzione
Quiz

Rebus

1 -     2 -    3 -    4 -    5 -    6 -    7 -    8 -    9 -    10 -    11 -    12 -    13 -    14 -    15 -    16 -    17 -         SLOLUZIONI 
Poesii

Li scarpi

Le scarpe

SCARPI

Quant ca s’eri èn rèdès, sevi ‘na sbréga:

la mia mama ià dal Meago la me portava,

ca sünsóm a li pianti al gheva botéga,

e ‘n pèer de scarpi la me crumpava:

 

“Me racomandi, tégneli a màa,

parché par la mia pinsiù, iè grévi”

ma mi àla bòcia n’evi òia da giügàa

e de scarpi, nòma chèl pèer mi ghevi!

 

Ma a ‘sti póreti, dopo la céntesema pesciàda,

la sóla denàaz la ghè se stacava:

la fava la bèsciola, tüta scolàda,

ca ‘l sarìs ca gió a tolòmbola la ‘ndava,

 

e caminàa al diventava èn trebüléri

parchè ogni dü pass te se scapüsciàvet,

a ris-cio de dagió e fàss dagn séri,

e anca la figüra dèl salàm te risciàvet.

 

Òl Meago, ca l’era àa scarpulìi,

'na quai òlta a giüstàli al ghè la fava,

ma nòma chìli mi ghevi par i mée piscìi:

dopo póoch dì, la sóla amó la se scòlava!

 

Adès ca sóo véc’ de scarpi ghe nóo tàati:

par quant ca l’è bèl tèep e par quant ca ‘l pìöof,

de chìli dai tǜc’ i dì e de chìli da la fèsta,

 

béli lüstri ‘nde la sua scàtola, pundàadi,

ògni pèer quasi mai usàat, quasi nöof

ma rimpiangi li mei da ‘n bòt, con fàcia mèsta,

 

… e la mia mama ca la me baiava,

ma ‘ntàat còi öc’ la me maiava!

 

'l ghè nè amò

Vocabolo random

liànda

(liàndi), s.f.

abitudine, andazzo

Favole

'L bṍö e la scigàla

IL BUE E LA CICALA

'L BÖÖ E LA SCIGÀLA 

´Ntáat-ca ´l bṍö l’era réet a aràa ´l càap, pòoch lóntáa la scigàla l’era réet a cantàa quànca de cólp la pianta-iló par dìc al bṍö:

''Te àret àa màal; oibò. Varda varda, te fàc' 'n sólch tüt stòrt.''

´L bṍö, stràch e süáat, 'l òlsa la cràpa e 'l ghà respondǜt en manéra sotegnüda:

<< Cóma te fàc' a capìi chè ari stòrt ? >>

'' Parché li òtri rödàni iè tüti rìci.''

<< Ciarlüna te doarisèt savìi chè dòpo avìi aráat 'n càap 'ntréech 'n sbàglio lengéer se dóarìs facilmèet perdunàl; ma già ti te sée bùna nóma de cantàa e tè laóret mài.>>

Móràl dela faola: L'è fàcel fàch sǜ la cùcola ai òtri e mài fàa negót.

 

'l ghè nè amò

Proèrbi

A speciáa chi non sa vignii, l’è ‘na roba da murii.

Ad aspettare chi non arriva si muore

Vócabol

Scigósta

Catena
Stòri

Parasciöla

La parasciöla la fa iscé a cantàa:

"Sa ‘l verom non me ciapés e ‘l levertìis non me lighés,

dormarìs fin ciar ciar ciarìsem."