Dialèt Bośàc'

'l dialèt l'è la midiśìna
ca la fà bée par regordàs li róbi de 'n bòt

traduci

dall' Italiano al Dialetto Bośàc'


Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.

Consulta la guida

Scrivi qualcosa nel precedente box, clicca su TRADUCI, qui si visualizzerà la traduzione
Racconti

Mai ca pü carna

Mai ca pü carna

'Na òlta maiàvi càrna pò a pensàa a chìi póor animài mòrc' me sentevi en cólpa, ilùra sóo pasáat ala verdǜra ma àa con chèsta quànca pèli i tartìfoi al me vée la pèl d'òca, sopratǜt quànca tredi la verdǜra, süfrìsi belebée, spès al me vée li làgrimi ai ṍc’, pensée quáat ca i sufrìi li scì-oli tridadi vìvi.  

 

'l ghè nè amò

vocabolario

italiano-dialetto / dialetto-italiano (guida)


Scrivi una parola nel precedente box, clicca su CERCA, qui si visualizzerà la traduzione
Quiz

Rebus

1 -     2 -    3 -    4 -    5 -    6 -    7 -    8 -    9 -    10 -    11 -    12 -    13 -    14 -    15 -    16 -    17 -         SLOLUZIONI 
Poesii

Da 'dùa lè nàsüut òl coronavirus

L’ORIGINE DEL CORONAVIRUS

DA ‘NDÙA L’È NÀSÜUT ÒL CORONAVIRUS

 

“Pedro, tó stò ròp e vàn

a Wuhàn

e tó-réet anca ‘l Gioàn”

“Òl Gioàn?

Par fàn?”

 

“Parché ‘nsèma ghée da somnàa

‘na midisina par salvàa

i cünc’ de l’INPS e la mia cadréga,

e la òsa pinsiù ca la sgarzéga:

tranquìi … la cupa nòma i pinsiunàac’

ma tüc’ chi gioègn i vegnarà schivàac’ ! ”

 

“Ma parché ‘n Cina me da ‘ndàa?”

“L’è par miga fàs ciapàa!

Tanto ‘l mónt sùbet al gira,

e prüma ca ‘l sìes sira

‘sto bèl tòsech al sarà ruàat

‘ndèl nòs paées sgangheràat,

ma nügüu ‘l podarà ‘ndiciàm

e la cólpa a mi ‘mbütàm;

trópi ólti mi ó dic’

ca ‘l sistèma a pic’ a pic’

al saltarà con èn gran bòt

parchè la gèet la scampa tròp,

e chi gioègn ai ga ca òia

da mèt al mónt con tata giòia

rèdes e redésìi come i dìic’ de ‘na màa,

e faggla pü a tiràa a campàa,

anca parché quanda i sarà granc’,

i starà chiló nòma i ‘gnoranc’

parché a l’èster chi bravi i varà

… e sènsa contributi coma ‘s farà?”

 

Chèsta l’è stacia l’incombènsa

ca ai dùu faturìi de la previdènsa,

al gha dac’ de l’INPS òl Presidènt,

par ‘sto problèma grant e urgènt,

e lóor, par dach a mèet al sciór Boéri

sübet i à ciapàat dói curieri,

miga parché i’era dùu ciöc’

ma par miga da ‘nde l’öc’.

 

I ghà mès quasi n’àn

Ol Pédro e ‘l Gioàn

a ruàa a Wuhàn …

 

par ruàa èn chèl gran Paés

ca l’era tüt piée de Cinées,

e sübet i à trac’-fó ‘sta somèza

brüta e cativa: ‘na schifèza!

Da vìla fàcia franca, li pensava

‘sti dói gran crapi de rava,

e sübet i è ‘ndàc’ a l’osterìa

par festegiàa èn alegria:

sushi i se fac’ portàa

‘nsèma a formài e pàa,

‘na butiglia còl busciù,

da bìif giò a strenguiù;

ma quànca òl cameriéer,

al gha portàat, ‘nsèma ai bicéer

anca dùu strani bastuscìi,

al pòst de forchèta e curtilìi,

‘n de n’ato la màa gió ‘n scarsèla

la ghe ‘ndacia a töö la mèla!

 

Sùbet i l’à saüut òl Xi Jinpin,

(ca l’è véc’ ma miga cretìn …):

“Sa ‘sti chì i ghéva la mèla, 1)

i vée de sücül da chèl paées

ca de flónt a la Sasèla

sta sudisfàc’ e bèl distées;

ma sa i ghéva niént da vènt,

gnè da vènt gnè da clumpàa,

bisogna plopi ca staghi atènt,

par miga fam ‘nciapetàa,

palchè come ólp i è fàls

‘n de chèl paées iscé sulìif:

‘na suposta ‘ tè ‘nfila a sbàls

‘n de chèl post iscé pulìif” 2)

 

Ma quànca i à mandàac’ a cercàa,

di dùu, l’umbrìa ghéra pü gnàa:

scapàac’ de córsa con èn risciò robàat,

üü che tirava e l’òtro slongàat!

Ma adès la ròba la se fàcia séria:

i düü i s’è pèrs ‘ndèla Sibéria ,

èn mèz ai girasùi de la stèpa scunfinada,

come i soldàac’ al tèep de la ritirada;

da tornàa a cà i à pèrs la sfida,

sensa li nósi scìmi che fa da guida:

i piaìsc’, i ósa, i ciama la mama ...

la mama … la mama … la mama …

con l’ùltem fiàat al sciór Boéri

i ghè ‘ngüra debòt ol cimitéri!

 

POST SCRIPTUM

Al me scüsi tàat, sciór Boéri

ma disévi miga sül séri;

però l’è ‘n periodo disgraziàat

… e con ti me sóo sfogàat!

 

NOTE

 

  1. Come ben sappiamo tutti, i Cinesi usano la L al posto della R

  2. Pulìif= Purìif: che non plende=prende mai il sole

'l ghè nè amò

 

Vocabolo random

empadrunìs

(‘mpadrunìs), v.rifl.

impadronirsi

Favole

I capriṍi

I CAPRIOLI

I capriṍi  

Fiṍl, ti te sée tròp sènsa-pura; ti te córet par i bósch con táata sicϋrezza cóma sé ghe fódes ca li tigri.

Crédem , ghe völ de tignìi i ṍc’ avèrc'. Sé ´l nòś nemìis 'l te vìt ghè ca pǜ negót da fàa, te sée béle chè mòrt.

Iscé 'l parlàva ´n véc’ capriṍl al sò pìscen.

" Càra ´l mè pà, chée ca l'è 'na tigre ?" , al ghà domandat ´l pìscen capriṍl, "Cóma l'è fácia la brǜta bèstia ?"

"Ah, càr ól mè fiṍl, l'è ´l móstro pǜ crǜüf e orèndo ca 'l ghè sìes, i sṍö ṍc’ de fṍöch i spira ca òtro chè tradiméet,

la sùa góla l'è fümènta de sànch; en confrónt l' órs 'l fà ca pùra."

"L'è abòt , l'è abòt , ò capìit e savaróo schivàl", là dìc', e lè 'ndàc' de córsa par i pràc’ e i bósch.

Dòpo pòoch là 'ncuntráat n'animàl mèz piacáat giò 'ndèl' èrba.

'L se quièta, ´l lè squàdra da l' òlt al bàs, 'l ciàpa coràgio e 'l sclama:

"Oibò, l'è ca chèsto l'animàl chèl mà parláat ól mè pà !

Chèsto chiló 'l me pàr táat bèl e vedi ca fümàa ´l sànch ´ndèla sùa bùca, 'nàzi 'l ghà 'n ària graziósa.

I sṍö ṍc’ iè da véra piée de fṍöch ma i ghà ca negót da fàa strimìi. Ah, l'è ca chèsta la tigre", là óśàat con sϋcϋrezza.

La tigre ´l là sentüt e la ghè se batüda sùra de lǜü e 'l sé lè maiàat.

Móràl dela fàola: Duìi ca vìch tròp coràgio de gióentù; stìi atènc' parché ognitáat´ ól velée l'è piacáat sóta chèl ca 'l pàr bèl, bùu e tranquil.

 

'l ghè nè amò

Proèrbi

Fiói pìscen, dispiasè pìscen, fiói grànc’, dispiasè grànc’

Figli piccoli, piccoli dispiaceri, figli grandi, dispiaceri grandi

se üsa dìi

Pödi ca tènt a tüt

non posso badare a tutto

Vócabol

Tirasàs

Fionda
Stòri

Fii del mont

quanca al finisarà òl fèe de Caspṍc’, òl gràa de Tèi e òl vìi de Pónt, al finirà òl Mónt.