dall' Italiano al Dialetto Bośàc'
Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.
La lüna lè ca 'na formagia
LA LUNA NON È UNA FORMA DI FORMAGGIO
LA LÜNA LÈ CA ‘NA FORMAGIA
La lüna lè ca ‘na formagia; 1)
tignifol a mèet , paesàa d’Albosagia:
chèl ca sintìi en televisiù,
l’è noma paroli de ‘n gran striù!
…
Vardée ca li lüganéghi li fa màal,
sopratüt sa ‘n maiée en quintàal;
sènsa parlàa di cudighìi … :
i-è pòoch meno che asasìi!
Rost, less e biancostàat,
chi ne üsa, ai se mai salvàat!
Chèst i-à dic’ de Ginevra i profesurù, 2)
che stüdia la salüt de la popolaziù!
I-à ripetüut chi de Bruxel: 3)
maiée cagnù ca i vè fa bèl! 4)
Ansi, sa maiée anca saiòc’, 5)
starée bée da ‘l dì e de nòc’!
Ma forse a-i ghéva rèsù i nòs de ‘n bòt: 6)
tròp, al fa màal anca ‘l pancòt!
E ilura mi ca sӧo 'n póor Bosàc’,
mangi carna e po’ anca formàc’!
Albosaggia, Novembre 2015 Paolo Piani
NOTE
1) L’è ca: non è
2) L'Organizzazione mondiale della sanità (OMS) , Agenzia speciale dell'ONU per la salute, è stata fondata il 22 luglio 1946 ed entrata in vigore il 7 aprile 1948 con sede a Ginevra.
3) Insetti e larve in tavola: primo via libera dall’Europa – ottobre 2015
4) Cagnù: larve
5) Saioc’: cavallette
6) i nos de ‘n bot: i nostri di una volta, i nostri avi, le persone anziane
otomòbel
s.f.
automobile
Ol lüf e l'agnèl
Il lupo e l'agnello
ÒL LÙF E L’AGNÈL
Réet a la riva del Dnèpr a bìif l’è ruàat
su sùra èn lupàsc da la Rùsia scapàat
e de la gió èn pòro agnilìi mòrt da la sìit
ca de l’Ucraìna, da atóor, capo l’era finìit.
Òl lupàsc sùbet ‘na scǜsa l’ha cercàat:
parchè ti la mia acqua te me ‘ntorbolàat?
E l’agnèl, tǜt strimìit: ma scùsem bée,
coma al pó dass sa bivi l’acqua dai töo pée?
La quistiù l’era trop ciara e evidènta,
ma òl lùf ca l’era usàat a dìi pàa a la pulènta
sènsa ca nugùu di sói i ris-ciava da cuntradìl:
ti te mée strogiàat l’acqua còl tò pìl!
E sùbet l’ha cuminciàat a sparàa bómbi,
de rèdes, femmi e vec’ a ‘mpinìi li tómbi:
iera tǜc’ ‘nfami travistìic’ da soldàat
tǜc’ criminai ca la sua acqua iéva ‘nvelenàat!
L’ha distrüt cà, géśi, teatri e botéghi,
parchè iera pieni de canù e motoseghi,
e sa tüt òl mont al dìs òl cuntrari …
l’è ‘na bala ca la val meno de n’urinari!
Brüsegù
ià ‘n dè nùu, da la Moia al Tursciù, tetafò e brüsegù.
Tetafò = castegni lèsi
Brüsegù = braschèer brüsegac’ de fò e crüuf ditè