Dialèt Bośàc'

'l dialèt l'è la midiśìna
ca la fà bée par regordàs li róbi de 'n bòt

traduci

dall' Italiano al Dialetto Bośàc'


Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.

Consulta la guida

Scrivi qualcosa nel precedente box, clicca su TRADUCI, qui si visualizzerà la traduzione
Racconti

L'óm, l'èrba, el fèe e la vàca

L'óm, l'èrba, el fèe e la vàca

A pensàc' bée 'ngàris ca besógn de niènt òtro che laoràa la tèra par vif bée.

Ol sùul, l'acqua e pòoc de pü e la tèra, laoràda, la da i sòo früt.

vocabolario

italiano-dialetto / dialetto-italiano (guida)


Scrivi una parola nel precedente box, clicca su CERCA, qui si visualizzerà la traduzione
Poesii

Curìi ol Salvatóor l'è náat

Correte il Salvatore è nato

CURĺI, ÒL SALVATÓOR L’È NÁAT

N’Àngel, ‘na noc’, ai pastóor al sè palesáat:

“A Betlèm, en Salvatór par ótri l’è náat;

‘ndìi a cercàl, curìch réet a chèla stèla

ca fra tüti, en ciél, l’è la püsé bèla!”

 

Sübet i pastóor iscé ià fac’,

ià piantáat sàch e baràch e iè ‘ndac’;

gió 'scarsèla en tochèl de páa sèch,

e via de córsa come ‘n stambèc,

 

con la comèta che ghe fa da banderóla;

ecco la stala, con la pòrta en puleróla:

Maria, tacada al sò Giusèp, la pośàva,

òl Bambin, gió i-la prisìif al sognava.

 

Sübet ai gha cüntàat chèl ca ieva idüut,

ogni parola ca da l’Àngel ieva sentüut;

Maria, a buca vèrta tüt la ‘scoltava,

‘ndèl sò cöör, sbalurdida, la meditava!

 

Áa nùu la stèsa prèsa m’aris da sintìi,

e ogni enfésc da la crapa fàggla a sbandìi

par córech encutra al Bambin nòs fradèl

ca ‘l sé ufrìit par nùu, come n’àgnel !

 

E chi par siguìi ol Signóor al se sarà sbiotáat

al ricevarà en Paradìis cènt ólti táat:

mi sóo tròp mischìi par ‘sto impégn,

a ótri, come auguri, laghi ‘sto diségn!



Bùn Natáal

Vocabolo random

sgambàda

(sgambàdi), s.f.

lunga e faticosa camminata

Favole

'L gàt e i ràc'

IL GATTO E I TOPI 

´L GÀT E I RÀC'

En de 'na cà ghera tàac' ràc'.

´N gàt lè ignüt a savìl e lè 'ndàc' iló e 'l nè ciapàva belebée, ògna dì 'l maiàva ràc con güst.

Ilùra i ràc' i se truac' àli stréci e ià fàc' 'na riuniù e ià dic' trà lór:

" 'N vée ca gió dal téc’ sedenò ´n mör tǜc’; 'l gàt 'l pö ca vignìi chiló e nùu 'n vìif en sicϋrezza."

'L gàt la idǜt i ràc' sül téc' e là pensáat de 'ngànai; lè 'ndac'-sù 'ndè 'na tràaf piscéna e da iló 'l se caláat gió a tólómbola cóma se 'l fodès mòrt.

'N ràt véc’ la spiàat fò e la idüut 'l gàt a tólómbola e ilùra là dìc':

"Eh, galantóm àach se te fódesèt n'umbrìia te vegnarìsi ca aprṍf."

Móràl dela fàola: Chi l'è prüdènt 'l se laga ca 'ngabolàa facilmèet.

Proèrbi

L’è a carnevàl ca i vènt li mascheri.

E' a carnevale che vendono le maschere

se üsa dìi

Vignin, ca l’è còcia

venite (a tavola) che è cotta

Vócabol

Bośàc'

Albosaggesi
Stori da pòoch

Se ghè pensavi sùra

Se ci pensavo un po'

Ghìi 'mèet nòma de maiàa con tüt chèl ca se pö fàa, ò fàc' a rìma sènsa pènsàch sü prima, se ghè pensavi sùra chìsà chèl ca 'l vignia fò a chèst'ùra...