dall' Italiano al Dialetto Bośàc'
Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.
La végia mülatera
La végia mülatéra
Sàs dè tài pósac' süla mülatéra ai permèteva ca, àla pendènsa dè vic' la méi sǜ 'ndèla fòrsa dèla tèera iscé da pudìi francàa i pée de chìi ca i pasava iló, par miga lagài spatasciàs gió par la vàl quànca la rośàda dèla nòc’ la se pugiàva sǜ 'ndèl teré dal fàl vignìi sbrisighégn cóma chìi bìs ca se 'ncuntra d'estàat 'ndéli vìgni.
Véc’ sàs piantatgió 'ndèl vètro dèla tèera da chìi ca órmài ghé ca pǜ gnàach 'ndèl regòrd dè chìi lümìi pìz par la fèsta di mòrc'.
Cantèch deli creatrüri
CANTICO DELLE CREATURE
Cantèch deli creatrüri
Signor ti te se grant e buu e te pödet tüt
A ti al te vee la lode, la gloria e l’onor de tüc’
Noma a ti li te vee tüti li benediziù
ca l’om l’è ca degn gna da numinat.
Lode a ti Signor, ‘nsema a tüti li töi creatüri
Prüma de tüt ol suul ca ‘l fa ‘ngni dì,
con la sua luus al me guida come en fradel
iscé colt, grant e lüsent, l’è tanto bel,
itè ‘ndel so spec’ al par fina da idit te ti, Signor
Ca i te lodi tüc’ Signor, par la luna e li steli
graziosi, sǜ ‘ndèl ciél te ‘m ie mesi, come tati sóreli
Lode a ti Signor, a par ol vèet
Par l’aria, li nioli e ‘l saré
Cal faghi brüt u bèl, l’è sempri par ol nos sostentameet
Ca i te lodi tüc’ Signor, par la nosa sorèla aqua
Al par ca la valees nient ma l’è ol nos or e la nosa inocènsa
Ca tüc’ ai te lodi Signor, a par ol föoch
La sua fiama la sciarìs la noc’ e la fa alegria
Sensa de lüu an saris sensa energia
Ca i te lodi tüc’ par la nosa mama, la tèra
L’è mèret so sa ‘m viif e ‘n tira avanti
La me da tüta la früa e fiór e tüti li érbi
Lode a ti Signór, par chi ca i è buu da perdunaa
col to amór, a sa, maai e trebuleri i a da soportaa
I è beati, chi che cercarà da fa la paas
Parchè da ti ai sarà propi ben acetac’
Ca te siet lodat Signór, a par la mort
La sorèla ca ‘n se ubligac’ a acetàa
Sperem da ruach sènsa trop pecac’
chèl che dio ol, la pasarà e ‘notra vita al ghe sarà
Benedisém ol Signór e ringraziemól
e stem ensèma tra de nuu come porec’, ca ‘n ghe n’à de besogn
stacàa
v.tr.
staccare, separare
Ól cèrf la leòr e l'aśen
Il cervo la lepre e l'asino
Ól cèrf la leòr e l' aśen
´N cèrf con en frónt dùu béi còrègn ramificac', 'ndàva a paséc' ité par ´l bósch.
Lè pasàat da iló ´na leòr e la sè fermàda a vardàa fìs ol cèrf.
Ilùra ,´ntáat ca la saltelava, là se fàcia inàaz e ´l là dìc':
"Varda ´n póo chiló, sóo ca àa mi´n bèl cervàt, l'è abòt ca 'ndrizzi sǜ li mei óregi e l'è cóma sé gharés sǜ i corègn cóma i töo ."
N'asen ca 'l pascolàva iló aprṍf, pèna la sintìit chèl ca la ghà dìc' la leòr, ´mbrinsiùnàat là ósàat:
" Varda ti, te ghée rèśù ! Nùu ´n sè tǜc’ trìi dèla stèsa ràzza, mi ól cèrf e ti leòr"
´L cèrf là vardàat i dùu con compasiù e disprèz e pó là cuntinuáat a caminàa par ´l bósch.
Móràl dèla fàola: Varda e pàsa e cürèt ca de lóor ca iè nóma dei sbrufù.
Piasé sènsa...
piaceri senza danni non si possono fare
una interpretazione più umana, dove la "g" fa la differenza, dice:
piasé sènsa dàn se pö ca fàn
piaceri senza dare (qualcosa) non si può fare
Tàs e tàśi
Discors tra dùu tàs :
ti te li pàghet li tàśi?
no, li vée ‘n sèma mi par amóor