Dialèt Bośàc'

'l dialèt l'è la midiśìna
ca la fà bée par regordàs li róbi de 'n bòt

traduci

dall' Italiano al Dialetto Bośàc'


Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.

Consulta la guida

Scrivi qualcosa nel precedente box, clicca su TRADUCI, qui si visualizzerà la traduzione
Racconti

Sentéer stupáat

Sentéer stupáat

Sentéer ormai stùp, e pensáa ca 'n bòt i pasàva col càr a portáa fò 'l vendül e pó a 'l carbù.

Vardáa, adès coi cavéi grìis, chèla bàita 'ndùa da pìscen gh'ò pasáat táac' dì e táati nóc', 'n pìt de magù 'l vee sènsa ulil.

vocabolario

italiano-dialetto / dialetto-italiano (guida)


Scrivi una parola nel precedente box, clicca su CERCA, qui si visualizzerà la traduzione
Poesii

La paràbola dèl Natáal

La parabola del Natale

LA PARÀBOLA DÉL NATÀAL

Ècco la sèrva del Signóor, genuflèsa: 
“Ciàpi èn paròla la Tua promèsa”.
Iscé Maria la ghéva respundüut 
a l’àngel Gabriéle, par Lée ignüut.

Èn verità la s’éra ‘n póo strimìda, 
àa sa tüta la facènda i l’éva ca capìda; 
ma iscé grant l’éra de la Sua fede òl confòrt 
ca l’arìs ‘mpinìit tüt òl Màr Mòrt! 

Ma àdess ca ‘l Bambìn l’è nàat, 
iscé bèl, biànch e rós, desarmàat … 
còma èn somèlech ‘n del sò scervèl 
la idüut ‘nciodàat a ‘na cróos l’Agnèl! 

Ma ‘l Bambìn ca gió ‘ndèla prisìif al posàva, 
già èn bèl sógn meraviglióos al sognàva: 
al sognàva da portàa i söo fiöi èn Paradìis, 
réet al sentéer dèl sò Calvari già decìis!

E a tüc’ i söo fradéi tanto amàac’, 
specialmènt i pusé déboi e malàac’, 
e a chi ca da pòoch iéva perdüut e 
persóni cari ca ‘nsèma iéva vivüut,

‘sta pàrabola èn sógn al ghe regordàva: 
“Ghéra èn cagnù ca a strùz l’andàva, 
l’èra réet a murìi e l’éva pùra … 
ma ‘n dè ‘na farfala al se svegliàat a bunùra!” 

La metàfora ca ‘l Signór al mà donàat, 
la piaca ité ‘n sée èn mesàc’ criptàat: 
sa la cumbinaziù truée miga còl scervèl 
… duperée la féde còma grimandèl ! 

Bùn Natàal 

Paolo Piani

Vocabolo random

uciàa sǜ

v.tr.

stesso significato di uciàa

Favole

'L bṍö e la scigàla

IL BUE E LA CICALA

'L BÖÖ E LA SCIGÀLA 

´Ntáat-ca ´l bṍö l’era réet a aràa ´l càap, pòoch lóntáa la scigàla l’era réet a cantàa quànca de cólp la pianta-iló par dìc al bṍö:

''Te àret àa màal; oibò. Varda varda, te fàc' 'n sólch tüt stòrt.''

´L bṍö, stràch e süáat, 'l òlsa la cràpa e 'l ghà respondǜt en manéra sotegnüda:

<< Cóma te fàc' a capìi chè ari stòrt ? >>

'' Parché li òtri rödàni iè tüti rìci.''

<< Ciarlüna te doarisèt savìi chè dòpo avìi aráat 'n càap 'ntréech 'n sbàglio lengéer se dóarìs facilmèet perdunàl; ma già ti te sée bùna nóma de cantàa e tè laóret mài.>>

Móràl dela faola: L'è fàcel fàch sǜ la cùcola ai òtri e mài fàa negót.

 

'l ghè nè amò

Proèrbi

Al tompèsta mai a dàgn de tǜc’.

Non tempesta mai a danno di tutti

se üsa dìi

'l ghà e'l ghè...

Vócabol

La cüśina deli bàiti densü

La cucina delle baite sui maggenghi
Stòri

Fior del vii

Al Bertoldo ai gha domandàat, quai ca i era i fiór pusé brüc’, lüu al gha respundüut:

-i fiór pusé bruc’ i è chii del vii, ca se i vit noma quand ca ‘l vii l’è réet a finii.