dall' Italiano al Dialetto Bośàc'
Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.
Scrivi vargót de chèl ca 'l me vèe en mèet
Scrivi vargót de chèl ca 'l me vèe en mèet
Scrìif en dialèt l'è ca 'na ròba pròpi fàcela, sopratüt par via de cóme mèt i acént.
Öi pruàa stès, a idìi chèl ca ghe rui a fàa, pròpri isciè cóma sa fodès réet a parlàa con vargüu.
Già, col dialèt pös ca mètes réet a cünta sǜ de ipod o de ADSL o de ròbi tecnològichi, 'l vée méi tirà fò chèl ca se regòrda de'n bòt, de quànca as'era gióen e deli ròbi ca se ghèva ilùra.
'L Catamarù
IL FRANCO
'L Catamarù.
Un uomo ? Un mito!
L’Albosagia l’è 'n gran paés
bèl, duls e ben distées:
de front a Sondri al se sdraiàat
coma ‘na s’cèta col so ‘nnamoràat 1)
Tüt vért la gha ol scosàal 2)
con tati scarséli, ognüna 'n regàal:
sciaresi a Macc, fonch in estàat, 3)
marù in Otore me na mai salvàat, 4)
e amò: acqua buna en quantità
che tò la siit sensa disparità
a chi iè posàac’, e a chi iè strach, 5)
ai sciori, ai póréc’, ai caori e ai vachi.
De prümavera ol prüfüm di rübii 6)
al fa ignìi oia de dàa basii
a tüc’ chi ca i pasa par i nòs sentéer
sia per buu tèep che per mestéer.
Ma l’è quanca ‘ l fiuris i malacrii 7)
ca de totolas se urìs mai finii: 8)
la pasiù la te ciapa, ol müs’c’ al fa da lec’, 9)
a scisciolàa ‘n de li oregi al vée i brösöi dal frec’ ! 10)
Ah che Paradìis ‘sto Paés:
par fan n’otro iscè al ghèn völ dées!
Tüt chèl c’ó dic’ al basta e avanza
a dach a notro post gran rinomanza!
Ma a nùu no,
a nùu no,
a nùu no,
a nùu propi no!!!
L’è ca chèla la quistiù ca 'nse famóos
e i óm di otri Paés iè iscè gelóos!
Franco ‘l so nóm, dèt Catamarù,
n’óm pericolóos coma sèt calaurù! 11)
Tüc’ ai maligna par ol sò difèt,
ca'l sarìs , parlando con rispèt,
ca ‘n mèz ai do gambi, chili veri,
al ghè n’eva n’otra come 'n palferi! 12)
Li fémmi dèl paés, caminando rasènt al müur,
li fava de tüt par 'ncuntral al scür:
chèl cà ‘l sücedeva en de chi moménc’,
se pó noma pènsal dai sguisöi e laménc’! 13)
Apèna cà ‘l Catamarù l’è spiràat,
i óm dèl paés ià trac’ sül fiàat:
ogni fèmma l’è tornada al so fugglàa, 14)
àa sa ogni tàat se sènt a susrpiràa!
Par tramandàa ai gióegn ‘sto avenimènt,
dèl nòs Catamarù al rèsta ol munümènt,
ca al fa bèla mostra en de la piazza principal;
‘na roba semplice: sòta doi züchi e sura en pal! 15)
Paolo Piani
NOTE
1) s’ceta- sc si pronuncia come in scatola: ragazza
2) scosàal: grembiule
3) fonc: funghi
4) marù: castagne della qualità “marroni”
5) posàac’: riposati
6) rubii: robinie, acacia
7) malacrii: rododendri
8) totolas: farsi le coccole
9) müs’c – s’c si pronuncia come in scatola: muschio
10) a scisciolàa ‘n de li oregi al vée i brosóöi dal frec’! – sussurrare parole dolci all’orecchio, fa venire i brividi di piacere!
11) calaurù: calabroni (un detto popolare recita che se ti pungono sette calabroni, muori)
12) palferi-lungo, grosso e pesante attrezzo in ferro, che serve per fare i buchi nella vigna, onde mettere i pali di sostegno della vite.
13) sguisöi e laménc’ – gridolini e sospiri di piacere
14) fugglàa: focolare
15) züchi: zucche
grilèt
(grilèc’), s.m.
grilletto – MO
'L bṍö e la scigàla
IL BUE E LA CICALA
'L BÖÖ E LA SCIGÀLA
´Ntáat-ca ´l bṍö l’era réet a aràa ´l càap, pòoch lóntáa la scigàla l’era réet a cantàa quànca de cólp la pianta-iló par dìc al bṍö:
''Te àret àa màal; oibò. Varda varda, te fàc' 'n sólch tüt stòrt.''
´L bṍö, stràch e süáat, 'l òlsa la cràpa e 'l ghà respondǜt en manéra sotegnüda:
<< Cóma te fàc' a capìi chè ari stòrt ? >>
'' Parché li òtri rödàni iè tüti rìci.''
<< Ciarlüna te doarisèt savìi chè dòpo avìi aráat 'n càap 'ntréech 'n sbàglio lengéer se dóarìs facilmèet perdunàl; ma già ti te sée bùna nóma de cantàa e tè laóret mài.>>
Móràl dela faola: L'è fàcel fàch sǜ la cùcola ai òtri e mài fàa negót.
A fáa l’ostér al gh’è völ trèi ròbi...
All'oste servono tre cose: il vino buono, una bella moglie e l’uomo stupido
Muleta
Òl me pà al fa ‘l muleta e mi fáo ‘l mulitii,
òl me pà al mula i forbes e mi i furbisii.