Dialèt Bośàc'

'l dialèt l'è la midiśìna
ca la fà bée par regordàs li róbi de 'n bòt

traduci

dall' Italiano al Dialetto Bośàc'


Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.

Consulta la guida

Scrivi qualcosa nel precedente box, clicca su TRADUCI, qui si visualizzerà la traduzione
Racconti

'L pastór e 'l marinar

'l Pastór e 'l marinar

'L pastór 'l varda gió dala móntàgna 'l mar grànt e azzür e 'l pensa:

"Sa pödarisi andàa en gir con la naf en de bèi posc' fiuric' cóma se 'l fodes sèmpre prümavera !"

'L marinàr 'l varda la móntàgna vérda e 'l pensa:

"Cóma 'l sarìs bèl pudìi vìf densü, en de 'na bàita tüta mia en mèz al pràat fiurit,

vocabolario

italiano-dialetto / dialetto-italiano (guida)


Scrivi una parola nel precedente box, clicca su CERCA, qui si visualizzerà la traduzione
Poesii

I sachéi de la spesa

I sacchetti della spesa

I SACHÉI DE LA SPESA

Càri i méi amìis de Bruzzèl,
‘sta misiva a propòset dòl sachèl 
öli mandàf, sperando che me dée a mèet,
par risòlf òl problema de l’inquinamèet !

L’è urmài trent’agn ca s’èn parla, disperàac’,
di dagn ca i sachéi de plàstega bandunàac’
ai fa a tüta la natüra: a li acqui e a li téri,
parché ‘n de cèrti crapi òl scervèl l’è sèmpri ‘n féri! 

Iscé ai sachéi normài ghè  fac’ guèra sènsa tregua,
e ubligàat a duperàa chi che ‘nvéci i delégua,
ma purtròp ée ca tignüut presènt ‘na facènda:
ca sübèt i sè rómp e al scapa-fó la marènda!

Sà la dagió sül nèt, la ciapa nòma ‘na bòta,
ma mèt ca la te vegni fó sùra ‘na sciòta!                1)
Te da trà-ià tüta la mercansìa ca tévet crumpàat:
al te se sgunfia òl bursìi e òl scàart l’è aumentàat!

E ilùra  vè dóo n’embècada da mèt èn curnìis
par fàf  risòlf òl problema a la radìis:  
par fàa la spésa sènsa fàa dàgn,
ubligatòri  tóo réet òl gèrlo ü ‘l cavàgn!

NOTE
1) Sciòta: escremento della mucca

di Paolo Piani 

Vocabolo random

casòt

s.m.

casotto, grande confusione

Favole

El cuntadìi e i bao

Il contadino e gli insetti

El cuntadìi e i bao

 

'N meśerù ca'l pödeva ca idìi i bào,

l'hà tràc' fò ol velé sǜ 'ndi frao.

A chèla àcqua sutìla e mortàal,

lè ca scampàat gnàa 'n'animàl.

 

Prǜma iè morc', trà dolóor e tormént, 

lümàghi, grìi e farfàli tüc' inocént.

Bào ǜtei, bào bùu,

calaurù, vespi, avi e budùu.  

 

Ma bào e cagnù, i lè sà àa i càa,

ca par tàac' animài lè 'l sò maiàa,

li lüśérti e i üsèi, 

àa chìi ütei e àa béi,

ca ià maiàat chìs-c' bào 'ndi òorc’,

iè crodàac' gió bàs sǜbet mòrc'.

 

Ma 'n se gn'amò ruàat ala fìi dèla filógna;

 la mòrt lè scià: a chìi la ghè tuca lè 'na rógna!

 

I sciàt, fringuèi, müsràgn,                        

leguèer, bènoli e pò ai ràgn, 

iè morc' tǜc’, sènsa 'n lamèet.

Ol contadìi adès l'è contèet, 

sènsa pǜ üsèi, farfàli e bào, 

iscé ai crès pǜsé béi i sṍö frao.

 

Ma la móràal pürtròp l'è divèrsa, 

chìi velée ca l'agricoltóor 'l vèrsa, 

i fà ca màal nóma ai bào, lumagòc'

leguèer, üsilìi e lambaròc’; 

Mè'i trua, al giüri, 'ndèl piàt

e 'ndèl stómech, ca l'è ca adàt 

a soportàa chèl "cundimènt'"

ca lè tosèch e 'nvadènt!

 

Da tǜt chèsto al dipènt 'l finaal:

"Ai animai fàc ca dol màal,

sà te ölet vìif 'na vìta sücüra,

'ndèla nòsa bèla natüra".

'l ghè nè amò

Proèrbi

Se 'l castàa al fiórìs de màc’...

Se il castagno fiorisce in maggio produce tante castagne, se fiorisce in giugno ne produce poche

se üsa dìi

Vès fò da li àsci

essere fuori dai gangheri / alterato, infuriato  

letteralmente = essere uscito dai cardini > esageratamente fuori dalla norma

Vócabol

scagn par muisc

sgabello per per mungere
Stòri

Pulènta frègia

"Al Pidrii al ghè pias ca la pulènta frègia".

"Parchè ?"

"Parchè al ghè 'na mai abòt de la pulenta colda"