Dialèt Bośàc'

'l dialèt l'è la midiśìna
ca la fà bée par regordàs li róbi de 'n bòt

traduci

dall' Italiano al Dialetto Bośàc'


Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.

Consulta la guida

Scrivi qualcosa nel precedente box, clicca su TRADUCI, qui si visualizzerà la traduzione
Racconti

Dùu caröi

Dùu caröi

Quai dì fà l'era davéra còlt e dùu carṍi i vee de fò dal sò bṍc’ e se 'ncuntra sül fianch frésch e umbrìiàat dól borèl dè ´n strepù.

Ciào, àa ti en gìr a cercàa ´n pìt dè frésch ? 

Sóo ignüut chiló parché dité süavi cóma ´n ciù.

A ti da par ti ?, 'nghée ca te gl'ée la Carṍla ?

La mà dìc' chè la 'ndàva al máar par quai dì.

Sò ca chée ca la cumbináat, la ma fàc' savìi ca la sùa nàaf la ghà büut quai gràni, e ca pèna la pö la sàris pó tornàda.

vocabolario

italiano-dialetto / dialetto-italiano (guida)


Scrivi una parola nel precedente box, clicca su CERCA, qui si visualizzerà la traduzione
Poesii

'N giöch 'n póo curióos

UN GIOCO DAVVERO STRANO

EN GIÖCH EN PÓO CURIÓOS

Mi de tüc’ i giöch ca al mónt i-è al tòp,

de ü, la resù, la capisi ca … pürtròp!

Al saris, ‘sto giöch strambo, disarisi curióos,

ca di scióri, vistìic come en bèl spóos,

 

sǜ ‘nden biròc’, dal chauffeur guidàat,

dopo ca ‘na bucina i-ha bastunàat,

sübèt ai ghè cór réet a cercala,

‘ntàat ca i cünta sǜ ‘na quai bala.

 

E quant ca ‘nmez a l’èrba a-i le trüa,

(chisà coma a-i fa a savìi ca l’è la sua!),

tuc’ contéec come a l’asilo ol Nando,

a-i ghe da n’òtra palada … scületando!

 

Ol scopo de tüta ‘sta gran comedia,

(…ve giüri, parli miga par envedia …)

l’è chèl da fàa ‘ndagió ‘sta pòra bucina

‘nden bóc’ grant come ol cù de ‘na galina!

 

Ve preghi da grignàa con compasiù:

ghé géet che ne fa adiritüra ‘na quistiù

de fàa part ü miga de la “top class”,

e tüc’ I pórec’ vardàa da l’òlt en bass!

 

Ótri pensarée: parché i manicòmi ai i-ha seràat?

Chi sa lór, quàac’ soldi i-ariss risparmiàat!

Però, laghéi giügàa; iè rèdes, a-i ga bisógn!

Se ca da svegliai en mèz a ‘n bèl sogn!

Sigh sigh sigh

di Paolo Piani 28-01-2019

Vocabolo random

antacrìst

s.m.

anticristo; persona insolente, maleducata, cattiva, diabolica

Favole

'L bṍö e la scigàla

IL BUE E LA CICALA

'L BÖÖ E LA SCIGÀLA 

´Ntáat-ca ´l bṍö l’era réet a aràa ´l càap, pòoch lóntáa la scigàla l’era réet a cantàa quànca de cólp la pianta-iló par dìc al bṍö:

''Te àret àa màal; oibò. Varda varda, te fàc' 'n sólch tüt stòrt.''

´L bṍö, stràch e süáat, 'l òlsa la cràpa e 'l ghà respondǜt en manéra sotegnüda:

<< Cóma te fàc' a capìi chè ari stòrt ? >>

'' Parché li òtri rödàni iè tüti rìci.''

<< Ciarlüna te doarisèt savìi chè dòpo avìi aráat 'n càap 'ntréech 'n sbàglio lengéer se dóarìs facilmèet perdunàl; ma già ti te sée bùna nóma de cantàa e tè laóret mài.>>

Móràl dela faola: L'è fàcel fàch sǜ la cùcola ai òtri e mài fàa negót.

 

'l ghè nè amò

Proèrbi

Amór de fradéi, amór de cortéi.

Amore di fratelli, amore di coltelli

se üsa dìi

Stòrges dal grignáa

una risata smodata

Vócabol

Géśa al Centro

Chiesa al Centro
Stòri

Sées capi

‘n sera ‘na scuadra de sées om:

_ capo e vicecapo,

_ cöoch e sotcöoch,

_ üu par l’acqua e l’otro par la legna

_ tüc’ i otri ai laorava.