dall' Italiano al Dialetto Bośàc'
Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.
Il cantico delle creature
Il cantico delle creature
Òl cantèch de li creatüri - testo di Anna Gherardi
La traduziù del Cantico de le creature del San Francesco
Signór ti te se grant e bùu e te pödet tüt
A ti al te vee la lode, la gloria e l’onór de tüc’
Noma a ti li te vee tüti li benediziù
ca l’om l’è ca degn gna da numinàt.
Lode a ti Signor, ‘nsema a tüti li töi creatüri
Prüma de tüt ol sùul ca ‘l fa igni dì,
con la sua lüus al me guida come en fradèl
iscé colt, grant e lüsent, l’è tanto bèl,
itè ‘ndèl so spéc’ al par fina da idit te ti, Signór
Ca i te lodi tüc’ Signór, par la lüna e li steli
graziosi, sǜ ‘ndèl ciél te ‘m ie mèsi, come tati sóreli
Lode a ti Signór, a par ol vèet
Par l’aria, li nioli e ‘l saré
Cal faghi brüt u bèl, l’è sempri par ol nos sostentamèet
Ca i te lodi tüc’ Signór, par la nosa sorèla aqua
Al par ca la valèes nient ma l’è ol nòs oor e la nosa inocènsa
Ca tüc’ ai te lodi Signór, a par ol föoch
La sua fiama la sciarìs la noc’ e la fa alegria
Sensa de lüu an sarìs sensa energia
Ca i te lodi tüc’ par la nosa mama, la tèra
L’è meèet so sa ‘m viif e ‘n tira avanti
La me da tüta la früa e fior e tüti li érbi
Lode a ti Signór, par chi ca i è buu da perdunaa
col to amor, a sa, maai e trebuleri i a da soportaa
I è beati, chi che cercarà da fa la paas
Parchè da ti ai sarà propi ben acetac’
Ca te siet lodat Signór, a par la mort
La sorèla ca ‘n se ubligac’ a acetaa
Sperem da ruach sensa trop pecac’
chèl ca dio ol, la pasarà e ‘notra vita al ghe sarà
Benedisém ol Signor e ringraziemel
e stèm ensèma tra de nùu comea porec’, ca ‘n ghe n’à de besogn
sognàs
v.rifl.
sognarsi, vedere anche “ensommiàs”
Ól cèrf la leòr e l'aśen
Il cervo la lepre e l'asino
Ól cèrf la leòr e l' aśen
´N cèrf con en frónt dùu béi còrègn ramificac', 'ndàva a paséc' ité par ´l bósch.
Lè pasàat da iló ´na leòr e la sè fermàda a vardàa fìs ol cèrf.
Ilùra ,´ntáat ca la saltelava, là se fàcia inàaz e ´l là dìc':
"Varda ´n póo chiló, sóo ca àa mi´n bèl cervàt, l'è abòt ca 'ndrizzi sǜ li mei óregi e l'è cóma sé gharés sǜ i corègn cóma i töo ."
N'asen ca 'l pascolàva iló aprṍf, pèna la sintìit chèl ca la ghà dìc' la leòr, ´mbrinsiùnàat là ósàat:
" Varda ti, te ghée rèśù ! Nùu ´n sè tǜc’ trìi dèla stèsa ràzza, mi ól cèrf e ti leòr"
´L cèrf là vardàat i dùu con compasiù e disprèz e pó là cuntinuáat a caminàa par ´l bósch.
Móràl dèla fàola: Varda e pàsa e cürèt ca de lóor ca iè nóma dei sbrufù.
Trii che sta bèe
A sto mont i è tri ca i sta bèe: ol gal dèl mulinèer, ol càa del macelàar e ‘l famèi de li moneghi
