Dialèt Bośàc'

'l dialèt l'è la midiśìna
ca la fà bée par regordàs li róbi de 'n bòt

traduci

dall' Italiano al Dialetto Bośàc'


Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.

Consulta la guida

Scrivi qualcosa nel precedente box, clicca su TRADUCI, qui si visualizzerà la traduzione
Racconti

Domènega scüra

Domènega 'mpóo scüra

 

Lè sìra, i rümóor iè smorsàac', nóma 'na quai machèna, ca iè réet a ignìi 'n sü, da lontàa li rómba sü par li óltadi streci.

Sóo amò nóma mi coi mée regòrc'. Parché i fà iscé màal ?

Quàl ca l'è ´l mutìf dè stò tormèet?

Cerchi dè slontanàa i brǜc' penśéer e de 'ndà ité 'mèz cola la mèet 'ndè'n quadro 'ndùa vedi 'l surìis dè 'na s-cèta dali ganàsi rósi e dali béscioli ǜmédi.

vocabolario

italiano-dialetto / dialetto-italiano (guida)


Scrivi una parola nel precedente box, clicca su CERCA, qui si visualizzerà la traduzione
Poesii

Ndèla scighèra

Nella nebbia

Ndèla scighèera

Stràa, 'ndàà 'ntòldera 'ndèla scighèra!

l'è sùul ògna cèrfói e ògna sàs,

gnàa li piànti li se vìt trà lóor,

ognantǜu l'è sùul.

 

Piée dè amìis al me pareva 'l mónt

quànca l'era la mia vìta amò ciàra;

adès chè la scighèra la cala

vedi ca pǜ negǜu.

 

Sapiént l'è ca negǜu

ca'l cónós ca 'l scǜur

ca lengéer e tremènt

ai le tée lontàa da tǜc’.

 

Stràa, 'ndàà 'ntòldera 'ndèla scighèra!

vìif l'è vès-da-parlóor.

Gnàa 'n'èsèr 'l cónós l'òtro

ognantǜu l'è sùul.

'l ghè nè amò

Vocabolo random

fòśa

(fośi) s.f.

fossa (specie per la piantagione delle viti) | fa giò fòśi = scavare le fossa per le viti

Favole

L'üsignṍl e 'l cucù

L'USIGNOLO E IL CUCULO

L'üsignṍl e 'l cucù

´N dì l' üsignṍl 'l górgóiava pròpi 'n d'en bèl modo par vidìi sé la ğéet i fódes sensìbei ala bèla sùnada dól sò cant.

Quai matéi ca i giügàva par i pràc’ ià cuntinuáat i sóo giṍch sènsa dàch vasiù.

´Nchèla àa´l cucù là ulüut pruàa la sùa óos e là utignìit da lóor mìla batüdi de màa.

Chìi bùu rèdès i grignàva a crépa pèl e i ripéteva vinti òlti chèl alégro cucù, cucù.

Là dìc' ´l cucù al l' üsignṍl: "Te sèntet cóma il sùu dèla mia óos 'l fà piasé a li óregi de stì gióegn?

I preferìs li mei cantàdi a li tòi."

´Nchèla 'na pastorèla la travèrsàva piàn piàa chèla rìva piéna de fiór e ´l cucù 'l pianta ca ilò da cantàa.

La pastorèla la se dégna ca de scoltàa chèl cant nòios.

L'üsignṍl là ricuminciat li sṍi bèli cantadi e la matèla, ciapàda dala belèza de chèl cant la sè comòsa e dai sṍö ṍc’ 'l ghe vegneva giò làgrimi de afeziù.

L'üsignṍl ilùra 'l ghè dìs al cucù: "Te védet quàl ca l'è ól risültàat par chi ca i canta a li ànèmi sensìbeli.

'L me fà pǜsè onóor 'na làgrima dèla s-cèta ca li táati batüdi de màa ca te ghée ricéüut ti."

Proèrbi

Fáa e desfáa l’è tüt laoráa.

Fare e disfare è tutto lavorare

se üsa dìi

Van a Bàg...

Vai a Baggio a suonar l'organo, vai fuori dai piedi!

(Nella chiesa di Baggio l'organo è finto, dipinto sulla parete)

Vócabol

Ùla

Pentola in terracotta
Stòri

Òl valdambrìi

'N valdambrii, 'nsema al sò fiöl, l’è ignüt fó da la val d’Ambria è l’a idüut  ‘na gèsa, ilura al gha dic’ al só fiöl:

-Ti sta chiló a cüràa i zocoi ca mi ‘ndòo ité a idii

Apena dité l’a fac’ òl segn de la cróos:

-Padre, Spirito Santo, amen

- ü ca l’era ilò a scoltàa la mèsa, al gha domandáat: "e ‘l Fiöl "?

-l’ò lagáat defó a cüràa i zocoi

Quan ca l’è finiit la mèsa òl fiöl al gha domandáat:

-Ca t’è idüt ?

-Al ghera ‘n om co ‘na pertega longa con tacáat sü en borsat fó ‘ncóo, ca ‘l ‘nvidava presi de tabach a tüc’, chi ne töleva chi ne meteva, mi n’ò ca töc’.