Dialèt Bośàc'

'l dialèt l'è la midiśìna
ca la fà bée par regordàs li róbi de 'n bòt

traduci

dall' Italiano al Dialetto Bośàc'


Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.

Consulta la guida

Scrivi qualcosa nel precedente box, clicca su TRADUCI, qui si visualizzerà la traduzione
Racconti

L'è ca vera ca tüt ol mond l'è paees

LÈ CA VERA CA TÜT EL MONT LÈ PAEES

- En piaza del dóm üu con na carióla de grása en giaca e craváta el pása inoserváat

- Te sèntet mai a l'autogrill de Fiorenzuola: "damm po sciá el sòlet";

- Sü la RAI te senteree mai chi ca ie entervistaat sü li eleziù di: "ooh, lè pó ca ròba de nùuuu, le pó ròba de lóooor";

- A medicina 33 ai capirá mai ca'l völl di "engeraat";

- Domandech mó al valtelinees medio sa'l ga'nazi el casatiello o la pastiera; 

- Taat per restaa a Nápoli, loor ia enventaat l'art de rangiass, nùu gia prüma en faseva chel ca'n pò; 

vocabolario

italiano-dialetto / dialetto-italiano (guida)


Scrivi una parola nel precedente box, clicca su CERCA, qui si visualizzerà la traduzione
Quiz

Rebus

1 -     2 -    3 -    4 -    5 -    6 -    7 -    8 -    9 -    10 -    11 -    12 -    13 -    14 -    15 -    16 -    17 -         SLOLUZIONI 
Poesii

Curìi ol Salvatóor l'è náat

Correte il Salvatore è nato

CURĺI, ÒL SALVATÓOR L’È NÁAT

N’Àngel, ‘na noc’, ai pastóor al sè palesáat:

“A Betlèm, en Salvatór par ótri l’è náat;

‘ndìi a cercàl, curìch réet a chèla stèla

ca fra tüti, en ciél, l’è la püsé bèla!”

 

Sübet i pastóor iscé ià fac’,

ià piantáat sàch e baràch e iè ‘ndac’;

gió 'scarsèla en tochèl de páa sèch,

e via de córsa come ‘n stambèc,

 

con la comèta che ghe fa da banderóla;

ecco la stala, con la pòrta en puleróla:

Maria, tacada al sò Giusèp, la pośàva,

òl Bambin, gió i-la prisìif al sognava.

 

Sübet ai gha cüntàat chèl ca ieva idüut,

ogni parola ca da l’Àngel ieva sentüut;

Maria, a buca vèrta tüt la ‘scoltava,

‘ndèl sò cöör, sbalurdida, la meditava!

 

Áa nùu la stèsa prèsa m’aris da sintìi,

e ogni enfésc da la crapa fàggla a sbandìi

par córech encutra al Bambin nòs fradèl

ca ‘l sé ufrìit par nùu, come n’àgnel !

 

E chi par siguìi ol Signóor al se sarà sbiotáat

al ricevarà en Paradìis cènt ólti táat:

mi sóo tròp mischìi par ‘sto impégn,

a ótri, come auguri, laghi ‘sto diségn!



Bùn Natáal

Vocabolo random

bufàda

s.f.

faticaccia; respiro affannoso; soffio di vento improvviso | n’ho fac’ ‘na gràn bufàda = è stata una gran fatica

Favole

Ól cèrf la leòr e l'aśen

Il cervo la lepre e l'asino

Ól cèrf la leòr e l' aśen 

´N cèrf con en frónt dùu béi còrègn ramificac', 'ndàva a paséc' ité par ´l bósch.

Lè pasàat da iló ´na leòr e la sè fermàda a vardàa fìs ol cèrf.

Ilùra ,´ntáat ca la saltelava, là se fàcia inàaz e ´l là dìc':

"Varda ´n póo chiló, sóo ca àa mi´n bèl cervàt, l'è abòt ca 'ndrizzi sǜ li mei óregi e l'è cóma sé gharés sǜ i corègn cóma i töo ."

N'asen ca 'l pascolàva iló aprṍf, pèna la sintìit chèl ca la ghà dìc' la leòr, ´mbrinsiùnàat là ósàat:

" Varda ti, te ghée rèśù ! Nùu ´n sè tǜc’ trìi dèla stèsa ràzza, mi ól cèrf e ti leòr"

´L cèrf là vardàat i dùu con compasiù e disprèz e pó là cuntinuáat a caminàa par ´l bósch.

Móràl dèla fàola: Varda e pàsa e cürèt ca de lóor ca iè nóma dei sbrufù.

 

'l ghè nè amò

Proèrbi

Chèl che no stròzza, ‘ngràsa.

Ciò che non strozza, ingrassa

se üsa dìi

Al vàl ‘na cìca früsta

non vale niente

Stori da pòoch

Focaccia

Chel cal fa ‘n Tricheco de fò da ‘n prestinéer?

Al specia ‘na Focaccia.