Dialèt Bośàc'

'l dialèt l'è la midiśìna
ca la fà bée par regordàs li róbi de 'n bòt

traduci

dall' Italiano al Dialetto Bośàc'


Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.

Consulta la guida

Scrivi qualcosa nel precedente box, clicca su TRADUCI, qui si visualizzerà la traduzione
Racconti

Radìis

Radìis 

Se ghè rùa a fügìi a tǜt ma mìga àli nósi radìis. Prǜma o dòpo chìsti li te presenta ol cǜnt.

Quànca i nós pàs ai se fà pòoch sücüur e la vìta amò da gòot la 'nsómea sèmpri pǜsé a l'invèren, 'l vée a gàla sensa ulìl ol solènch dol lṍöch 'nghée ca te sée nasüut.

Se'l scuprìs 'nchèla gèet ca lè 'ndàcia ià par li americhi, ca pǜsé iè inàaz 'ndi àgn, i scörta sempri pǜsé ol tèep de quanca i tórna 'nscià trà 'na òlta e l' òtra.

vocabolario

italiano-dialetto / dialetto-italiano (guida)


Scrivi una parola nel precedente box, clicca su CERCA, qui si visualizzerà la traduzione
Quiz

Rebus

1 -     2 -    3 -    4 -    5 -    6 -    7 -    8 -    9 -    10 -    11 -    12 -    13 -    14 -    15 -    16 -    17 -         SLOLUZIONI 
Poesii

Zampogn

Campanacci

ŹAMPÓGN

Quànca òl Stefano con li söi vachi, bèl bèl,       1)

a la fìi de l’astààt al scarga gió da Vedèl

e dòpo al Cantù e Cà di Péisc’ vìi fac’ maiàa

a Bricéra li rùa tüti contéti ‘na bèla domàa,      2)

 

òl nòs bèl magènch al se ‘mpignìs de poesìa:

ògni fióor, ògni filónga, ògni pianta ù chi chè sìa

al respìra ‘na contentèza növa e genüina

ca la rènfresca e la nèta l’aria püsé de la brina.

 

Li vachi ca li pascóla tranquìli, e sènsa prèsa

(parchè a Bricéra nügüu i te strèsa),

còi źampógn che sùna a piàa a piàa,

‘ntàat ca la cùa la tè-ià tǜc’ i tavàa,

 

‘ntóren al sé créa ‘na pàas e n’armùnia

ca an Paradìis quasi la se ‘nsumìa;

li montagni ca de frónt li fa da curùna,

iè òl còro deréet a li brónsi che sùna!

 

E quànca òl sùul al va gió densìra,

dopo ca ‘l ma regalàat l’ültema mìra,

e òl cél de mila stéli al sé ’mpinìs

e al pari di töi öc’ emuziunàac’ al lüsìs,

 

ilùra l’è própi òl momènt da ‘ndàa a durmìi,

con la finèstra ‘n póo vèrta par sintìi

la óos di źampógn ca ‘l s’è facia rara:

i tè ninarà còl l’amóor di ‘na mama cara!

 

NOTE

1) – Bèl bèl: piano piano, con la giusta calma

2) – Cantù, Cà di Péisc, Bricéra – maggenghi di Albosaggia, situati a sera del torrente Torchione

 

Vocabolo random

embrinsiù

s.m.

fissazione – pensieri inutili

Favole

Ól cèrf la leòr e l'aśen

Il cervo la lepre e l'asino

Ól cèrf la leòr e l' aśen 

´N cèrf con en frónt dùu béi còrègn ramificac', 'ndàva a paséc' ité par ´l bósch.

Lè pasàat da iló ´na leòr e la sè fermàda a vardàa fìs ol cèrf.

Ilùra ,´ntáat ca la saltelava, là se fàcia inàaz e ´l là dìc':

"Varda ´n póo chiló, sóo ca àa mi´n bèl cervàt, l'è abòt ca 'ndrizzi sǜ li mei óregi e l'è cóma sé gharés sǜ i corègn cóma i töo ."

N'asen ca 'l pascolàva iló aprṍf, pèna la sintìit chèl ca la ghà dìc' la leòr, ´mbrinsiùnàat là ósàat:

" Varda ti, te ghée rèśù ! Nùu ´n sè tǜc’ trìi dèla stèsa ràzza, mi ól cèrf e ti leòr"

´L cèrf là vardàat i dùu con compasiù e disprèz e pó là cuntinuáat a caminàa par ´l bósch.

Móràl dèla fàola: Varda e pàsa e cürèt ca de lóor ca iè nóma dei sbrufù.

 

'l ghè nè amò

Proèrbi

A maiáa se spent, a parláa s’entènt.

A mangiare si spende, a parlare ci si intende

se üsa dìi

L'è ùra de tacàa...

essere alla frutta

Vócabol

zòcoi e sgàlbèr

zoccoli
Stòri

Vaca fala boi

Ol macelàar:

-carna de mans, vac a fala boi….