Dialèt Bośàc'

'l dialèt l'è la midiśìna
ca la fà bée par regordàs li róbi de 'n bòt

traduci

dall' Italiano al Dialetto Bośàc'


Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.

Consulta la guida

Scrivi qualcosa nel precedente box, clicca su TRADUCI, qui si visualizzerà la traduzione
Racconti

Mai ca pü carna

Mai ca pü carna

'Na òlta maiàvi càrna pò a pensàa a chìi póor animài mòrc' me sentevi en cólpa, ilùra sóo pasáat ala verdǜra ma àa con chèsta quànca pèli i tartìfoi al me vée la pèl d'òca, sopratǜt quànca tredi la verdǜra, süfrìsi belebée, spès al me vée li làgrimi ai ṍc’, pensée quáat ca i sufrìi li scì-oli tridadi vìvi.  

 

'l ghè nè amò

vocabolario

italiano-dialetto / dialetto-italiano (guida)


Scrivi una parola nel precedente box, clicca su CERCA, qui si visualizzerà la traduzione
Poesii

Curìi ol Salvatóor l'è náat

Correte il Salvatore è nato

CURĺI, ÒL SALVATÓOR L’È NÁAT

N’Àngel, ‘na noc’, ai pastóor al sè palesáat:

“A Betlèm, en Salvatór par ótri l’è náat;

‘ndìi a cercàl, curìch réet a chèla stèla

ca fra tüti, en ciél, l’è la püsé bèla!”

 

Sübet i pastóor iscé ià fac’,

ià piantáat sàch e baràch e iè ‘ndac’;

gió 'scarsèla en tochèl de páa sèch,

e via de córsa come ‘n stambèc,

 

con la comèta che ghe fa da banderóla;

ecco la stala, con la pòrta en puleróla:

Maria, tacada al sò Giusèp, la pośàva,

òl Bambin, gió i-la prisìif al sognava.

 

Sübet ai gha cüntàat chèl ca ieva idüut,

ogni parola ca da l’Àngel ieva sentüut;

Maria, a buca vèrta tüt la ‘scoltava,

‘ndèl sò cöör, sbalurdida, la meditava!

 

Áa nùu la stèsa prèsa m’aris da sintìi,

e ogni enfésc da la crapa fàggla a sbandìi

par córech encutra al Bambin nòs fradèl

ca ‘l sé ufrìit par nùu, come n’àgnel !

 

E chi par siguìi ol Signóor al se sarà sbiotáat

al ricevarà en Paradìis cènt ólti táat:

mi sóo tròp mischìi par ‘sto impégn,

a ótri, come auguri, laghi ‘sto diségn!



Bùn Natáal

Vocabolo random

maniù

s.f.

oggetti personali , un gran numero di cose| tǜta la sùa maniù = tutti i suoi oggetti

Favole

'L piógiàt

L' AVARO

'L PIÓGIÀT 

´N piógiàt là vendüut i sṍ bée e la fàc' s-cià 'n grànt gherù d'òr; lè 'ndàc' sènsa dìi negót a piacàl sóta téra, ma 'nséma, sènsa savìl, là piacàat àa ól sò cṍr.

'L pasàva iló ògna dì par controlàa, e´l fisàva coi ṍc’ la téra e 'ndèla sùa mèet 'l vidìva l'òr a lüsìi .

´N viláa, ǜü dól paés, 'l se 'ncòrgiüt de stà quistiù e là scavàat la téra, sènsa fàš idìi, e là pórtáat ià tǜt.

Quànca 'l piógiàt lè tornáat a controlàa, là idüut la téra muiüda e l'òr 'l gh'era ca pǜ; ilùra là cuminciat a óśàa e a strepàs i cavéi.

´N galantóm ca'l pasàva par càas de iló, là domandàat ´l mutìf e pò´l lghà dìc':

" Lamentèt ca, fàa ca de ti ´n óm 'nsürìt. Mèt al sò pòst 'n sàs e fà cǜnt de vìi sótráat l'òr ca te gharée 'l stèś tornacünt."

Móràl dela fàola: A chè 'l servìs ès sciór, con táac' sòldi, se pò se ca bùu de üsài ?

Proèrbi

L’àcqua d’aóst la rinfrèsca 'l bósch.

La pioggia d’agosto fa abbassare la temperatura

se üsa dìi

Pödi ca tènt a tüt

non posso badare a tutto

Vócabol

Tanàia

Tenaglia
Audio icon tanaia.mp3
Stòri

Cinch che punta...

Cinch che punta e dées che tira, ai tira sü ‘n mort sü par 'na riva.