Dialèt Bośàc'

'l dialèt l'è la midiśìna
ca la fà bée par regordàs li róbi de 'n bòt

traduci

dall' Italiano al Dialetto Bośàc'


Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.

Consulta la guida

Scrivi qualcosa nel precedente box, clicca su TRADUCI, qui si visualizzerà la traduzione
Racconti

La rògia e la bradèla

LA RÓGIA E LA BRADÈLA

Tüti li cuntradi li gheva la sua fontana 'nghée se 'ndava a tö l'acqua coli sadeli e'l bàgiol par portali, chèsto prüma ca i meteves l'acqua 'n cà.

Apröof ali fontani al ghera ol sò lavatoi e l'acqua ca la sculava fò dala fontana la 'ndava giò 'ndèl lavatoi e dopo dal lavatoi la 'ndava giò 'ndèla rógia; ma prüma de fa sǜ ol lavatoi se meteva giò la bradèla ndèla rógia, sè 'mpozzava 'n pìt l'acqua con quai sàs e se l'avava i strasc 'ngiönögiadi giò 'ndèla bradèla.

vocabolario

italiano-dialetto / dialetto-italiano (guida)


Scrivi una parola nel precedente box, clicca su CERCA, qui si visualizzerà la traduzione
Poesii

Chèla òlta al Monzino

QUELLA VOLTA AL MONZINO

CHÈLA OLTA AL MONZINO

(sottotilolo: àa chèsta la me sücèsa a mi!)

‘Ndel dumilaedùu gö üt n’infart:

a Sondri l’urgènsa en repart;

dopo al Monzino i-ha dùut mandam,

par pruàa i “tübi” a destupam!

 

L’è n’esam dal nóm cumplicàat,

“coronografia” a-i l’ha ciamàat:

a-i pasa sǜ da l’arteria femoràl,

con en fil fina al cór, sensa fàa mal.

 

Ma par pudìi fa chèsto esam,

come en ciù i-ha dùut pelam:

dói enfermieri, béli, disarisi perféti,

li se presenta con saù, pènel e laméti!

 

“Per piasé, al se scuprisi bée la pansa”

li me dis, en Milanées, con noncuransa;

mi cuminci a süàa fréc’ …

de córsa sarisi scapàat sura i téc’!

 

Mi vardi ol mè “fradèl”, en mez a li gambi:

“Fam fàa bèla figüra, me racomandi”;

lüu al se ritiràat en d’el gǜs come ‘na lümaga,

quanda en di còregn la vée tucada!

*-*-*

Dopo dées agn hó amó dùut ‘ndàa

a rifàa ‘l stès esam, gió a Milàa:

la brüta figura, en crapa amó stampada …

‘na quai gabòla la vava truada!

 

Fèmma e fiöla li ma cunsigliàat,

a vidim, porèt, iscé desperàat:

“ Fa chèl ca ‘m fa nùu regolarmènt,

dam a mèet, sa te sée ‘nteligènt!”

 

E iscé, ol dì prüma de ricoveras,

sóo ‘ndac’ en de la dòcia a lavàs

con saù e crema depilatoria …

ma tüc’ i patèr a-i finìs ca en gloria!

 

Prüm de tüt, ol bagn fina al sufit,

de pìii l’era propi piée, fit fit,

ca al ghe ulüut fina noc’ inoltrada,

a nètàa i müur e la quadrada!

 

E quanda li dói ‘nfermieri li se ripresentadi,

mi s’eri tüt contèet da vili fregadi:

“Sóo già a pòst, vóo anticipàat,

en mezz ai gambi, sóo tüt pelàat”

 

“Caro, è per via radiale adesso

che per l’esame faranno l’accesso”!

a-i me la dic’ en italiaà, ben scandìit,

ma mi gnàa ‘na parola ó capìit …

 

“Ai pasa sǜ dal puls, ol ric’,

iscé i dotóor stadomàa i-à dic’!

Al sarà contèet, Paulino bèl,

ca ‘l vócor gnè rasór, gné penèl”

 

Ih ih ih ih ih (… piaigi disperàat…)

Vocabolo random

materiàl

(materiài), agg.

rozzo, grossolano, maleducato, sgraziato

Favole

'L bṍö e la scigàla

IL BUE E LA CICALA

'L BÖÖ E LA SCIGÀLA 

´Ntáat-ca ´l bṍö l’era réet a aràa ´l càap, pòoch lóntáa la scigàla l’era réet a cantàa quànca de cólp la pianta-iló par dìc al bṍö:

''Te àret àa màal; oibò. Varda varda, te fàc' 'n sólch tüt stòrt.''

´L bṍö, stràch e süáat, 'l òlsa la cràpa e 'l ghà respondǜt en manéra sotegnüda:

<< Cóma te fàc' a capìi chè ari stòrt ? >>

'' Parché li òtri rödàni iè tüti rìci.''

<< Ciarlüna te doarisèt savìi chè dòpo avìi aráat 'n càap 'ntréech 'n sbàglio lengéer se dóarìs facilmèet perdunàl; ma già ti te sée bùna nóma de cantàa e tè laóret mài.>>

Móràl dela faola: L'è fàcel fàch sǜ la cùcola ai òtri e mài fàa negót.

 

'l ghè nè amò

Proèrbi

L’è cóma ‘n pèrsech da la móra.

E come una pesca che è maturata anticipatamente, a causa di un baco, però è raggrinzita e ha poco sapore

Vócabol

Üsilìi

Uccellino
Stòri

Òl telefono del re

Òl duce al gha fac’ mèt òl telefon al rè, òl numer l’è: sei uno zero.