Dialèt Bośàc'

'l dialèt l'è la midiśìna
ca la fà bée par regordàs li róbi de 'n bòt

traduci

dall' Italiano al Dialetto Bośàc'


Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.

Consulta la guida

Scrivi qualcosa nel precedente box, clicca su TRADUCI, qui si visualizzerà la traduzione
Racconti

Ol Tunìi e'l patüsc

Ol Tunìi e'l patüsc

La ślita dè légn la sbrisigha 'ndèl sentéer,
la pàr tirada da l'aśen, 
ma l'è ol Tunìi ca'l fà fadìga.

Lǜü l'è ca bùu dè stàa quièt 
'l süa pòoch parché órmài 
'l ghà póoca càrna da cunsümàa.

Ol Tunìi 'l varda li scéśi lónch ol sentéer
quaśi al ghè pàr dè idìi 
tàac' dìic' dè légn bióc'
ca'i uarda l'ària dè stò invèren
ca'l pàr pǜsé fréc’ dèl' àn pasàat.

Dòpo lǜü 'l rua sǜ al Belvedere
e al vìt li cà làigió èn fónt 
coi camì cai füma.

vocabolario

italiano-dialetto / dialetto-italiano (guida)


Scrivi una parola nel precedente box, clicca su CERCA, qui si visualizzerà la traduzione
Poesii

Somartìi

Autunno

Somartìi 

La scighèra, 'ntàat ca 'l piuvisna,

la va sǜ par la Pendegia, 

e sóta, ol vèet l'ósa 

e 'l mṍof tüt ol bósch;

 

ma par i àndét dól paés, 

'l và, a ralégràa l'ànèma, 

l'ódóor amàr dol vìi

ca 'l bói gió 'ndi tìi.                         

 

Sǜ la bràśa pìza e stralüsènta

al cṍös 'l ròst dè leòr;   

ol casciadù a zifolàa 

 'l stà sǜ l' ǜs de cà a vardàa,

 

trà li rósi niòli al tramónt,

ròsci de üséi nìgri,

cóma penśér chè i vaga,

ca i se slontana vèrs la nòc’.  

Vocabolo random

scalmanàs

v. rifl.

agitarsi, eccitarsi

Favole

El cuntadìi e i bao

Il contadino e gli insetti

El cuntadìi e i bao

 

'N meśerù ca'l pödeva ca idìi i bào,

l'hà tràc' fò ol velé sǜ 'ndi frao.

A chèla àcqua sutìla e mortàal,

lè ca scampàat gnàa 'n'animàl.

 

Prǜma iè morc', trà dolóor e tormént, 

lümàghi, grìi e farfàli tüc' inocént.

Bào ǜtei, bào bùu,

calaurù, vespi, avi e budùu.  

 

Ma bào e cagnù, i lè sà àa i càa,

ca par tàac' animài lè 'l sò maiàa,

li lüśérti e i üsèi, 

àa chìi ütei e àa béi,

ca ià maiàat chìs-c' bào 'ndi òorc’,

iè crodàac' gió bàs sǜbet mòrc'.

 

Ma 'n se gn'amò ruàat ala fìi dèla filógna;

 la mòrt lè scià: a chìi la ghè tuca lè 'n rógna!

 

I sciàt, fringuèi, müsràgn,                        

leguèer, bènoli e pò ai ràgn, 

iè morc' tǜc’, sènsa 'n lamèet.

Ol contadìi adès l'è contèet, 

sènsa pǜ üsèi, farfàli e bào, 

iscé ai crès pǜsé béi i sṍö frao.

 

Ma la móràal pürtròp l'è divèrsa, 

chìi velée ca l'agricoltóor 'l vèrsa, 

i fà ca màal nóma ai bào, lumagòc'

leguèer, üsilìi e lambaròc’; 

Mè'i trua, al giüri, 'ndèl piàt

e 'ndèl stómech, ca l'è ca adàt 

a soportàa chèl "cundimènt'"

ca lè tosèch e 'nvadènt!

 

Da tǜt chèsto al dipènt 'l finaal:

"Ai animai fàc ca dol màal,

sà te ölet vìif 'na vìta sücüra,

'ndèla nòsa bèla natüra".

'l ghè nè amò

Proèrbi

Niola rósa o cal piöf o cal bufa.

Nuvola rossa o piove o tira vento

se üsa dìi

Te de dàmen ...

Me ne devi dare molto più poco perchè non so cosa farci dentro di buono, altrimenti ne posso anche farne a meno

Vócabol

Tìna

Tino
Stori da pòoch

E lè sübèt sìira

Ed è subito sera

E lè sübèt sìira

'Ntàat ca 'mpó 'n giüga, 
par crèt de pudìi 
vès amò rèdès.

Ormai li vachi iè rególadi, 
gió 'ndèl'òrt lè scià nòc'...

Góo noma da pizàa la pigna,
speciàa l'ura de scena
e 'ndàa a léc' par seràa i öc.